Poveștile femeilor invitate în acest podcast sunt povești despre menopauză, dar de fapt sunt povești despre mai mult decât atât. Sunt povești de viaţă. Cum este și aceasta, a Nicoletei Scarlat, director de vânzări într-o mare companie și cu care am vorbit despre menopauză și despre viaţa legată de această perioadă. Nicoleta are umor, am râs, felul ei de a vedea lucrurile este relaxant, plin de viaţă și sinceritate. Este un fel cool… aș zice…

Femeile din România nu vorbesc despre ele. De ce?

Nu știu! Sunt o femeie din România, eu vorbesc despre, dar mă recunosc a fi minoritate în multe dintre subiectele zilelor noastre.

Probabil că este o rușine, o ieșire din societate, o anulare a prezenţei tale, o… N-am nici cea mai vagă idee. Îţi recunosc că sunt la menopauză și nu mă simt deloc mai puţin femeie. Ba chiar am niște puseuri de feminitate zilele astea.

Cum ai trăit premenopauza? Și menopauza, când ai simţit că totuși ai niște manifestări, așa, care parcă nu se explică?

Păi cred că în primul și în primul rând este foarte important să te cunoști pe tine și să-ţi analizezi puţin acţiunile. Unul dintre lucrurile absolut oribile pe care le-am făcut în timpul premenopauzei a fost că am început să ţip la un moment dat la mama incontrolabil.

Am urlat la mama…

Ascultaţi episodul audio pentru a descoperi povestea Nicoletei.

Manifestările menopauzei sunt uneori de neînţeles. Ţi se pare că în pielea ta locuiește altă persoană decât aceea pe care o cunoșteai de ani de zile… Pentru mine, de exemplu, exploziile nervoase au devenit o obișnuinţă, cu toate că nu acesta mi-a fost felul de a fi. Într-o secundă izbucneam, ceea ce devenea extrem de jenant pentru mine și ceilalţi. De aceea am simţit nevoia să explic prin ce trec, ca să nu îi îndepărtez pe ceilalţi de mine… Și Nicoleta a avut nevoie să înţeleagă…

Și mi-am pus problema, m-am gândit băi, eu de ce am ţipat la mama? Adică pe bune? Și m-am dus la un psihiatru. O doamnă foarte drăguţă, am stat vreo oră și ceva de vorbă cu ea. Cred că și ei i-a făcut plăcere. Mi-a spus că și-ar dori să mă vadă, după care și-a cerut scuze, a spus că nu și-ar mai dori să mă vadă.

Ascultaţi episodul audio pentru a descoperi povestea Nicoletei.

Bufeurile. Ce mult se glumește pe baza lor… Nu e cazul, credeţi-mă. Nu vrea nimeni să le trăiască, dar asta e, fac parte din proces. Îmi aduc aminte de o scenă dintr-un film în care soţul intră în casă și o vede pe soţie în faţa frigiderului deschis. Și cum femeia întârzia momentul în care să-l închidă, bărbatul și-a dat seama și a întrebat delicat: „de când au început?”

Simţeam că transpir. Și acum îmi este frig, deși am intrat la menopauză, și acum îmi este foarte frig noaptea.

Adică, pot sta, uite acum sunt 25 de grade afară, da?

Pot sta lejer în pantaloni subţiri și un tricou cu mânecă scurtă în casă, însă în momentul în care mă bag în pat la somn simt nevoia să dau drumul la un calorifer.

Ascultaţi episodul audio pentru a descoperi povestea Nicoletei.

Cum te poţi simţi bine? Este vital să ridici nivelul de serotonină… E important să aduci ceva frumos în viaţa ta, mai ales acum când ajungi să apreciezi aceste lucruri. Eu îmi fac mereu câte o bucurie… De câte ori sunt supărată, sau nu mă simt bine, mai vorbesc cu mama la telefon și ea îmi spune: du-te să te vezi cu oameni dragi, sau cumpără-ţi ceva, sau fă ce simţi tu că te bucură chiar acum. Și eu o ascult 😊 Nicoleta are propria reţetă.

De la un pahar de cristal cu o carafă plăcută ochiului pe birou din care să beau apă. Până la o minge din aceea mare, foarte mare, gen de 80 cm diametru, pe care să o folosesc în loc de scaun la birou, astfel încât să nu cumva să mă doară spatele, să am vreo senzaţie de disconfort. Nu știu, toate lucrurile mărunte din jurul nostru despre care ai impresia că nu contează, dar contează.

Vorbeam ceva mai devreme despre glume și că cele despre bufeuri nu sunt amuzante 😊 poate că nu, dar asta nu înseamnă că nu putem râde. Râsul face bine, ne spun și studiile, ne demonstrează și realitatea. Eu nu mă iau în serios mereu, ba chiar rar, pentru că am înţeles că o zi aduce după sine o altă zi în care lucrurile se pot schimba, părerile la fel, ca și felul în care înţelegi viaţa și procesele ei.

Cred că simţul umorului vine din familie pentru că ne-au iubit cu o iubire aproape palpabilă. Dacă vrei să plângem puţin, putem să vorbim după asta, nu în timpul podcast-ului, putem să vorbim despre bunicii mei. Mama la fel ne-a iubit… acum, adult, am înţeles după ce am citit ceva cărţi, că iubirea ei a fost o dragoste care vine din stomac.

Ascultaţi episodul audio pentru a descoperi povestea Nicoletei.